"Si da..spuneam intr-o perioada ca scrisul imi vindeca ranile.. sau dorul...acum numai e asa..acum chiar am nevoie de el...
chiar nu pot sa imi dau seama ce si cum s-a intamplat de mi-a intrat in ganduri, in inima in tot ceea ce sunt eu.. nu credeam
ca exista si astfel de sentimente...Pana acum incercam sa invat lumea sau pe cel cu care eram ce este iubirea.. sau daca iubeste, e frumos..sau ca sunt intr-o alta lume..incercam sa le arat cat e de frumos sa visezi..cat e de frumos sa evadezi din toata minciuna asta in care ne aflam... si nu faceam decat le ofer o portita in care sa fim "noi"... si ma chinuiam.... i really do..
faceam in asa fel incat sa tac atunci cand se ridica tonul la mine sau cand eram certata..aveam in mine putina ura pentru treaba asta..si cu toate astea renuntam la a mai riposta..la a mai avea atitudine.. credeam ca daca voi proceda asa..il voi convinge pe ce cel de langa mine sa renunte la modul asta de a fi.. credeam ca va vedea ca nu imi place cearta si ca nu are niciun rost..da..se zice ca putina cearta nu strica..altfel e totul monoton...ei uite eu nu sunt de aceasi parere..chiar nu vad de ce m-as certa..eu chiar vad o relatie si fara certuri.. in fine.. sunt multe de spus.. Ma pierd in detalii ca deobicei..dar acum o fac intentionat sa se inteleaga ideea..iar ideea la care vroiam sa ajung..era ca din cauza celor care nu au stiut sa ma asculte sau sa inteleaga mesajul meu, doar din priviri sau doar din gesturi, am ajuns sa fiu inchisa...Si vorbeam de sentimente..Despre ce e vorba? despre sentimentele care le simt in prezent.. De ce nu credeam ca exista?..pai pentru ca am visat atata timp la ele..si pentru ca am luptat atata pentru ele ..si nu mi se aratau.. incat, la un moment dat, renuntasem sa mai visez sau sa mai cred ca exista sau ca le voi simti si eu intr-o zi..dar am revenit la visele mele... As avea atatea de spus.. despre modul cum am luptat eu pentru ele si cat de increzatoare am fost in acele vise cu toate ca multa lume venea la mine cu cate o bariera..in asa fel incat sa fie o piedica la visul meu..imi spuneau sa numai visez atat...ca sa fiu cu picioarele pe pamant.. dar nu vroiam..nu vroiam sa cred in ei..ci in mine si in visele mele..ma gandeam ca un copil mic.. de ce le e frica oamenilor mari sa viseze?..pentru ca daca revin cu picioarele pe pamant vor vedea ce iad sunt? si se vor speria?..si atunci prefera sa nu vada frumosul pentru ca se vor trezi in iad?..ii cred..ii inteleg.. dar eu nu voi cobori pe pamant..voi visa mereu...si chiar o fac..si stiti ce bine e?...da e bine..pentru ca din vise poti sa culegi tot ce vrei tu..si sa crezi in ele pana ti se arate imaginatia si astfel sa le faci tangibile..
De ce tot vorbesc eu de visele mele?
pentru ca mi s-au indeplinit..
Mereu citeam despre dragoste...dar nu stiam daca cel ce a scris simtea intr-adevar ca iubeste sau ca a iubit...
si am si eu o parere in ceea ce priveste iubirea sau dragostea sau tot ce tine de acest sentiment...
Mereu am fost de parere ca daca iubesti e frumos..multora in ziua de azi le este frica sa o faca..le e frica de suferinta de dupa..dar nu ii inteleg..de ce se gandesc la suferinta de dupa..si nu la iubirea de care trebuie sa aiba grija cand trebuie?..de ce dau cu piciorul asa?..de ce nu profita de iubirea aia?...off ..multi mi-au spus ca nu exista si ca visez aiurea.. la ceva ce nu exista sau ca a existat dar numai este..pentru ca lumea s-a schimbat..si numai ai parte de asa ceva...normal ca s-a schimbat daca numai cred in ea..e ceva normal..normal ca s-a schimbat daca nu viseaza..visele te fac fericit..iubirea la fel..de ce in mintea noastra inimioara aia pe care o desenam cand suntem mici ne place si ne face sa ne simtim bine..de ce cand vedem o poza cu doua persoane care se tin de mana si se saruta ne ofera acest sentiment de placere?..sau de durere..pentru ca tanjim dupa dragoste..dupa caz...de ce e lumea asa incapatanata?...off nimeni nu m-a crezut pana la el....la cel care mi-a oferit dovada pura ca daca visezi si crezi in ceva se va indeplini...cum?pai a aparut el..si asta e dovada...este tot ce visam...chiar visam la cineva care sa imi spuna tot ce vroiam sa aud fara sa ii spun dinainte ca imi place asta..sau fara sa ii fi spus inainte ce vreau sa aud...nu...el o facea pur si simplu..visam la cineva care sa creada in mine..si sa ma inteleaga doar din priviri sau gesturi sau respiratie sau din nimic....nu e fantastic?....visam la el..
este exact ca atunci cand esti copil..visezi sa iti aduca Mos Craciun ceva frumos..si nu stii cum ..Mosul chiar asta ti-a adus ... "
7 feb. 2010
.V
Publicat de Anaid Bovary-Catherine-Nicaise-Elisabeth Leroux la 8:22:00 p.m.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)



1 comentarii:
De 8 martie iti uram o primavara frumoasa, cu soare, fericire si toata dragostea noastra prinsa intr-un frumos buchet de ghiocei ce vestesc venirea unei noi primaveri! ;)
Trimiteți un comentariu