Make up you`re mind!

Mereu sunt obligata sa cred ca orice sfarsit are si un inceput..de cine? de propria mea fiinta si de orgoliu.insa cand inceputul va fi mereu un inceput si sfarsitul va fi o treapta spre apogeu.?La` dracu cu complexitatea si cu ce mai este pe langa ea.De ce nu pot sa fac doar 3 lucruri:sa ma misc,sa vad,sa aud.Parca fiecare din aceste 3 simturi mai vin cu 100 de particularitati care-mi dau batai de cap.De ce sa ma supar ca i-au nota mica.?A stiu no sa ma lase ai mei in orash o bucata de timp.De ce sa plang si sa ma tai ca mi-a zis X sa ne despartim? Ca sa zic a 4a zi "te iubesc y".De ce sa-i zic colegei ca e misto bluza care o poarta..cand defapt e ingrozitoare?pentru ca atunci cand imi i-au haine cu 3 marimi mai mici sa-mi zica ca-mi sta superb!.Si adoram sa spunem ca am fost,am venit cand defapt noi nici nu ne-am miscat..ah n-ai inteles? nici n-ai cum..N-am sa renunt niciodata sa rad cand cineva se impiedica sau cand merge ciudat.Si toti ne tinem morala,toti stim ce-i bine si ce-i rau,si atunci unde sunt benevolii din noi.?.a stiu.ce ai sa zici..hai diana ne lasi cu sentimentalismele? poate gandurile tale n-ar trebui sa fie doar "copy-paste"-ul cuvintelor celorlalti,si poate ca sentimentele si ceea ce vrei cu adevarat nu vor mai fi sculptate de trufia si egoismul "prietenilor nostri".Daca ai inteles ceva din ce am vrut sa zic aici,ma bucur ca macar cu mintea incerci sa nu mai fii cee ce defapt n-ar trebui sa fii.Razgandeste-te!

P.S: Viitorul apartine celor care cred in frumustea propriilor vise!